Dislexia la locul de muncă – modelul din Marea Britanie

Aproximativ 10 la sută din populaţie suferă de Dislexie, şi foarte mulţi adulţi care muncesc nu au fost niciodată diagnosticaţi sau nici măcar nu ştiu că dificultăţile lor ţin de Dislexie. Unii dintre ei chiar dacă au fost diagnosticaţi preferă să nu vorbească despre condiţia care o au pentru a nu fi discriminaţi.

Deoarece Dislexia este o dificultate ascunsă este foarte dificil ca colegii sau managerii să se poată simpatiza cu persoana care întâmpină anumite dificultăţi şi drept urmare să poată fi în oarecare sens mai înţelegători sau săritori.

Foarte mulţi adulţi dislexici nu fac faţă presiunilor unui loc de muncă cu o natură solicitantă şi drept urmare sunt foarte predispuşi căderilor psihice, deprimări şi autostima de sine le este foarte tare afectată. (Nu vreau să se înţeleagă că nu sunt capabili. Vreau să spun că eficienţa lor scade când sunt puşi sub presiune). Foarte mulţi ajung să se angajeze în job-uri cu mult sub calificarea lor.

Este foarte mare numărul adulţilor care nu reuşesc să avanseze la locul de muncă din cauza dificultăţilor pe care le întâmpină.

În Marea Britanie, Dislexia este o dificultate recunoscută de Legea Egalităţii (Equality Act 2010) care protejează persoanele cu dizabilităţi împotriva discriminării la locul de muncă şi în societate în general.

O să expun câteva dintre aspectele care mi s-au părut mai importante:

–          Angajatorii sunt obligaţi prin lege să facă ajustările necesare la locul de muncă în vederea integrării persoanei cu dizabilităţi, dacă mediul deja existent dezavantajează desfăşurarea activităţii angajatului, sau viitorului angajat comparativ cu desfăşurarea aceleaşi activităţi a unei persoane fară handicap.

–          Angajatul nu este obligat să aducă la cunoştinţa angajatorului că are Dislexie, dar dacă decide să o facă, angajatorul este obligat prin lege să facă ajustările necesare pentru a-şi putea desfăşura activitatea cât mai eficient posibil.

–          Angajatorul nu poate fi discriminatoriu în ceea ce priveşte persoana cu dizabilitate în următoarele: recrutarea angajaţilor, promovări şi transferuri, training şi dezvoltare.

–          În cazul persoanelor cu dislexie activităţile care impun presiune şi stres pot afecta abilităţile şi eficacitatea la locul de muncă. Se va ţine cont de aceste aspecte în momentul în care se face evaluarea angajatului.

–          Deoarece dificultăţile Dislexiei sunt complexe, punctele forte şi punctele slabe pot varia de la individ la individ şi drept consecinţă ajustările se fac în funcţie de nevoile fiecărui angajat în parte. Pentru aceasta este nevoie de o evaluare a persoanei cu Dislexie obţinută după vârsta de 16 ani în baza căreia se va organiza o evaluare a locului de muncă.

–          Angajaţii au posibilitatea să frecventeze un curs numit Strategii la locul de muncă pentru persoanele cu Dislexie.

–          Pentru o performanţă optimă angajatul dislexic are nevoie de suportul managerilor, de aceea conştientizarea dislexiei de către manageri este foarte importantă. Asociaţia Britanică pentru Dislexie (BDA) a pus la dispoziţie un Cod de practici pentru Angajatori, care oferă detalii practice şi indicaţii utile în susţinerea angajaţilor dislexici.

Angajaţii dislexici sunt predispuşi la stres şi acest lucru poate intensifica problemele legate de dislexie. Dacă se vine în ajutorul lor aceste dificultăţi pot fi mult mai uşor de depăşit.

O evaluare a condiţiei de Dislexie (dacă aceasta este suspectată) poate fi de foarte mare ajutor deoarece se conştientizează punctele slabe şi punctele forte, astfel încât să putem face alegeri cât mai corecte chiar şi în ceea ce priveşte locul de muncă. Ne ajută chiar să putem privi cu zâmbetul pe buze aşa-zisele gafe care le putem face.

 

Camelia, 34 ani

Pentru mai multe informaţii:

http://www.bdadyslexia.org.uk/employer/legislation