Şcolarul mic

Simptomele tulburărilor de învăţare la şcolarul mic

Copilul cu tulburări de învăţare rămâne mult în urmă la învăţarea citit-scrisului sau a matematicii în comparaţie cu capacităţile sale mintale şi cu cantitatea de exerciţii efectuate acasă şi la şcoală. Începând din primele săptămâni din clasa I deja apar dificultăţile.

­Tulburarea de citire (dislexie)

­Tulburarea de scriere (disgrafie)

­Tulburarea de calcul (discalculie)

­Atitudinea faţă de învăţare, particularităţile stilului de învăţare

­Tulburările capacităţilor parţiale

­Semne observabile în comportament

 

Tulburarea de citire (dislexie)

  • Copilul citeşte deosebit de lent;
  • Face multe greşeli în citirea cuvintelor, textelor:
  • Confundă litere – mai ales pe cele asemănătoare din punct de vedere grafic (exemplu: u-n, b-d, f-t ) sau pe cele asemănătoare din punct de vedere fonetic (exemplu: f-v, s-z );
  • Omite sau adaugă litere, silabe, cuvinte;
  • Citeşte în sens invers (de la dreapta la stânga) unele silabe, cuvinte scurte;
  • Deseori citeşte cuvinte torsionate, schiloade;
  • Citeşte greu, silabisind cuvintele lungi;
  • Înţelege parţial conţinutul unui text;
  • Greşeşte frecvent rândul în citirea textului;
  • Este nesigur în utilizarea unor litere reînvăţate;
  • Nu citeşte cu plăcere, ocoleşte citirea, pe cât este posibil;
  • Oboseşte foarte tare în timpul cititului, deseori refuză să citească sau recurge la plâns;
  • A învăţat încet şi greu literele în clasa I;
  • A învăţat greu citirea silabelor.

Conform definiţiei lui Meixner se consideră dislexic acel copil la care ritmul citirii este sub medie sau face mai multe greşeli decât media sau are probleme de înţelegerea textului.

Tulburarea de scriere (disgrafie)

  • Ritmul scrierii este prea lent, pentru îndeplinirea unor sarcini în scris are nevoie de un timp de execuţie peste medie;
  • Face multe greşeli la scriere;
  • La scriere face greşeli asemănătoare cu cele de la citire;
  • Confundă literele (confuzii repetate sau ocazionale);
  • Confundă literele a căror scriere începe asemănător sau literele asemănătoare ca formă scrisă;
  • Se opreşte de multe ori în timpul scrisului gândindu-se la forma literei următoare;
  • Omite sau adaugă litere, silabe;
  • Omite sau scrie de mai multe ori acelaşi cuvânt în propoziţie;
  • Scrie cuvinte legate sau chiar întreaga propoziţie într-un cuvânt;
  • Inversează silabele;
  • Scrie cuvinte fără sens pe baza asemănărilor fonetice;
  • Sesparte incorect cuvintele în silabe;
  • Scrierea este urâtă, dezordonată, indescifrabilă, caietul este mâzgălit;
  • La scrierea după dictare rămâne în urmă faţă de colegi, reţine greu propoziţia dictată;
  • Copiază incorect textul de pe tablă;
  • Nu utilizează în scriere regulile gramaticale învăţate;
  • Alcătuirea de propoziţii este deficitară, propoziţiile sunt incorecte din punct de vedere gramatical (compuneri), fără sens în ciuda faptului că oral poate alcătui propoziţii corecte;
  • Nu scrie cu plăcere, este greu de motivat pentru îndeplinirea unor sarcini legate de scris.

 
Tulburarea de calcul (discalculie)

  • Noţiunea cantităţii nu este formată;
  • Întâmpină greutăţi în efectuarea celor patru operaţii de bază (adunarea, scăderea, înmulţirea şi împărţirea);
  • Calculează lent, nesigur;
  • Este incapabil să înveţe tabla înmulţirii deşi face repetări nenumărate;
  • Reţine greu expresii, reguli matematice;
  • Scrie greşit cifre după dictare, citeşte greu cifrele scrise;
  • Îi este greu să copieze corect cifre;
  • E dificil să înveţe ordinea numerelor, omite, schimbă locul numerelor într-o înşiruire crescătoare sau descrescătoare;
  • Omite, scrie în locuri greşite sau schimbă locul unor cifre în timpul rezolvării unor exerciţii sau probleme;
  • Nu înţelege problemele matematice, nu ştie să traducă în limbaj matematic, să extragă esenţialul, este incapabil să înceapă individual rezolvarea unei probleme;
  • Încurcă ordinea de efectuare a operaţiilor;
  • Deteriorarea capacităţilor aritmetice nu se explică prin retard mintal, nici prin învăţare necorespunzătoare.

 
Atitudinea faţă de învăţare, particularităţile stilului de învăţare

  • Deseori nu înţelege sarcinile sau reuşeşte să le rezolve doar cu ajutorul, îndrumarea unui adult;
  • Este slab la învăţarea unei limbi străine;
  • Învaţă mai uşor după auz;
  • Învaţă greu cuvinte noi;
  • Oboseşte repede, nu se poate concentra timp îndelungat asupra unei sarcini;
  • Atenţia îi este distrasă uşor de stimulii din mediul înconjurător;
  • Simţul responsabilităţii este nedezvoltat, este greu de motivat pentru îndeplinirea unor sarcini.
  • Lucrează încet, are nevoie de un timp mult mai lung decât colegii săi pentru îndeplinirea unei sarcini;
  • Devine obişnuinţă zilnică învăţatul prelungit până seara târziu;
  • Inventează orice altceva ca să amâne învăţatul;
  • Are realizări sub aşteptări la materiile bazate pe scris, citit;
  • Este mai interesat de materiile cu caracter practic;
  • Trebuie să înveţe peste puteri pentru a corespunde aşteptărilor şcolare;
  • Alocă foarte mult timp şi energie pentru învăţat dar, în ciuda exersărilor nenumărate, realizările nu sunt cele aşteptate;
  • Tensiunea permanentă datorată învăţatului de acasă îşi pune amprenta şi pe relaţia părinte – copil.

 
Tulburările capacităţilor parţiale

Copilul cu tulburări de învăţare este caracterizat de o slabă dezvoltare a capacităţilor de:

  • vorbire: dislalie prelungită şi greu corectibilă, vocabular sărac, capacitate de exprimare deficitară, greutăţi în găsirea cuvintelor, disgramatism, dezvoltarea slabă a percepţiei vorbirii, dificultate în înţelegerea vorbirii, simţ al ritmului şi muzicalitate slabă;
  • percepţie auditivă: tulburarea percepţiei auditive fond – formă, a capacităţii de diferenţiere auditive, a capacităţii de analiză auditivă;
  • percepţie vizuală: tulburarea percepţiei vizuale fond – formă, a capacităţii de diferenţiere vizuală, a capacităţii de analiză vizuală, dezvoltarea slabă a coordonării ochi – mână;
  • mişcare: dezvoltarea slabă a mişcărilor mari, a simţului echilibrului, a mişcărilor fine, a dexterităţii manuale, dezvoltarea slabă a a grafomotricităţii;
  • schemă corporală: dominanţă de lateralitate nedezvoltată sau lateralitate încrucişată, schemă corporală nesigură;
    orientare spaţială şi în timp: tulburarea orientării în spaţiu, tulburarea orientării în timp;
  • atenţie: tulburări ale atenţiei;
  • memorie: tulburări ale memoriei auditive, tulburări ale memoriei vizuale;
  • seriere: tulburări de seriere – probleme de aşezare în ordine.

Aceste capacităţi slabe, observabile încă din perioada preşcolară, sunt prezente pe întreaga perioadă şcolară.

Semne observabile în comportamentul copilului dislexic

  • Se acomodează greu la regimul şcolar, la regulile clasei. Învăţătoarea se plânge deseori de comportamentul copilului;
  • Se sustrage de la îndeplinirea unor sarcini, acestea sunt prea grele pentru şi nu le poate îndeplini, nu poate ţine ritmul cu colegii săi;
  • Dezvoltă diferite mecanisme de apărare şi înlăturare ca: refuzul muncii şcolare, minciună (nu are temă pentru acasă, nu are de învăţat, „pierde” carnetul cu notele) ;
  • Performanţele sunt fluctuante, oboseşte repede;
  • Are greutăţi în organizarea activităţilor zilnice, păstrarea obiectelor în ordine. Pe bancă are mereu dezordine. Hainele şi obiectele personale sunt împrăştiate prin clasă, prin cameră. Este aproape imposibil de învăţat să păstreze ordinea.
  • Copilul este dezamăgit, fără chef, imposibil de motivat pentru învăţat. Insuccesele pot provoca stări afective şi comportamentale extreme.
  • Este caracterizat de tulburări comportamentale: unii îşi compensează insuccesele cu duritate, clovnerie, agresivitate, ceartă, invidie, batjocură, comportament care deranjează ora, un comportament manifestat pentru a fi întotdeauna în centrul atenţiei. Alţii devin deosebit de retraşi, temători, anxioşi, depresivi, frustraţi.
  • Din cauza insucceselor şcolare pot apărea tulburări de autoapreciere;
  • Pot apărea simptome somatice şi neurotice: dureri de cap, de stomac, stare de vomă, bulimie, tulburări de somn, alergii, ticuri, bâlbâială, roaderea unghiilor, enurezis, deseori boli scurte, etc.